CARTA

Cap. I.  PRINCIPII CONSTITUTIVE

Art. 1.  fundaţia  „ştefan  lupaş­cu” –  institutul  de  studii  europene  din  iaşi  este orga­nizată şi funcţionează ca o instituţie de învă­ţământ su­pe­rior  modernă,  deschisă la progresul cunoaşterii şi recep­tivă la ce­rinţele socie­tăţii.  Activitatea  Institutului se desfăşoară pe baza  Cons­tituţiei  României,  a Legii nr.  84 / 1995  (privind  în­vă­ţământul),  cu modificările ulterioare a  Legii nr.  88 / 1994  (cu pri­vi­re la  evaluarea şi acre­ditarea instituţiilor de învăţământ universitar),  a  Statutului  Personalului  Didactic şi a prezentei  Carte.

Art. 2.  Forma de organizare şi desfăşurare a activităţii aca­de­mice în cadrul  fundaţiei  „ştefan  lupaş­cu” –  institutul  de  studii  europene  din  iaşi  constituie o alternativă la învăţământul superior de stat,  în sensul utilizării spiritului de iniţiativă civică pentru pro­mo­varea ope­ra­tivă şi eficientă a obiectivelor ce constituie structura de re­zistenţă a reformei în învăţământul superior românesc şi anume:

(a)  racordarea pro­­­cesului didac­tic şi de cercetare ştiinţifică la standardele existente pe plan european,  fără a se renun­ţa,  însă,  la ele­mentele viabile din practica şi tradiţia învăţământului românesc;

(b)  rea­li­za­rea unui nivel de  predare,  seminarizare şi operaţiona­li­zare a cu­noştinţelor în ca­drul activităţilor aplicative  comparabil cu cel întâlnit în uni­tăţile de elită ale învăţământului superior din ţară şi din străinătate; 

(c)  desfăşurarea unei cer­ce­tări ştiinţifice de înaltă ţinută,  care să contribuie în mod real la îmbogăţirea  patri­mo­niului  de valori culturale româneşti şi la integrarea acestora în circuitul cultu­ral uni­ver­sal; 

(d)  promo­varea valorilor democraţiei şi ale statului de drept în organiza­rea şi în funcţionarea învăţământului superior, în procesul di­dac­tic şi de cercetare ştiinţi­fică,  combaterea şi pre­venirea oricăror for­­me de intoleranţă şi exclusivism; 

(e)  pune­rea în practică a unor pro­grame flexibile de pregătire,  care să permită mobilitatea între spe­cializări înrudite şi dreptul de opţiune al studenţilor în raport cu disciplinele ce ur­mea­ză a fi parcurse,  pentru a dobândi o calificare profesională la nivel superior.

Art. 3.  fundaţia  „ştefan  lupaş­cu” –  institutul  de  studii  europene  din  iaşi  funcţionează ca o comunitate academică de sine stă­tă­toare,  dispunând de un buget propriu, de libertate acade­mică şi de autonomie administrativă. 

Art. 4.  Sunt membri ai comunităţii aca­demice a  fundaţiei  „şte­fan  lupaş­cu” – institutul  de  studii  europene  din  iaşi  cadrele di­dac­­ti­ce şi cer­cetătorii care desfăşoară activitate în instituţie pe bază de con­tract,  pre­cum şi studenţii înmatriculaţi la specializările autorizate,  sau acre­di­tate. 

Art. 5.  Libertatea academică se manifestă în dreptul instituţiei de a stabili în mod autonom planurile de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică,  de a-şi fixa strategia adecvată pentru îndeplinirea misiunii didactice şi ştiinţifice asumate.  De asemenea,  libertatea academică se regăseşte şi în dreptul ne­ân­grădit al membrilor comunităţii universitare de a promova şi susţine,  în spi­ritul adevărului,  al democraţiei şi al moralei,  opiniile şi convingerile proprii,  de a nu fi împiedicaţi  -  prin nici o imi­xti­u­ne administrativă din afară sau din interior  -  în slujirea adevărului şi a celorlalte va­lori fundamentale. 

Art. 6.  Bugetul  Institutului are ca principală sursă de ali­men­tare taxele plătite de studenţi,  la care se adaugă veniturile prove­nite din ono­rarea contractelor de cercetare la care par­ticipă personalul di­dactic şi de cercetare al  Institutului,  din sponsorizări şi subvenţii.  Di­mensiunile bugetului se stabilesc în mod autonom de conducerea  Ins­titutului,  iar exe­cutarea bugetului se realizează în con­diţii de de­plină transparenţă pentru întreaga comunitate academică.

Art. 7.  Comunitatea academică a  fundaţiei  „ştefan  lupaş­cu” – institutul de  studii  europene  din  iaşi  este deschisă oricărei per­soa­ne care do­reşte să devină membru al acesteia şi îndeplineşte condiţiile nece­sare în acest scop,  indiferent de cetăţenie,  na­ţi­o­­nalitate,  rasă,  religie sau sex.

Art. 8.  Comunitatea academică a  fundaţiei  „ştefan  lupaş­cu” –  institutul  de  studii  europene  din  iaşi  are un caracter non­guvernamental şi nonpolitic,  excluzând orice posibilitate de a fi antrenată în activităţi şi confruntări politice şi interzicând orice for­mă de propa­gan­dă şi proze­li­tism politic în procesul didactic şi de cercetare.

Art. 9.  Comunitatea academică a  fundaţiei  „ştefan  lupaş­cu” –  institutul  de  studii  europene  din  iaşi  este deschisă cola­borării cu orice instituţie similară din ţară şi din străinătate,  situând la baza acestei co­la­borări principiile adevărului şi onestităţii,  ale demo­craţiei şi uma­nis­mului, ale eficienţei şi reciprocităţii.

Cap. II. AUTONOMIA UNIVERSITARĂ

Art. 10.  fundaţia  „ştefan  lupaşcu”  –  institutul  de  studii  europene  din  iaşi  îşi desfă­şoară activitatea pe baza pro­priilor decizii,  adoptate de  Senat şi de   Biroul  acestuia,  în concor­danţă cu legislaţia în vigoare şi cu finalită­ţile ce-i definesc mi­si­u­nea ca instituţie cu obiective didactice şi ştiinţifice.

Art. 11.  Autonomia şi competenţa decizională a institutului se exercită atât în do­meniul activităţii didactice şi ştiinţifice,  cât şi în cel al angajării,  al formării şi al promovă­rii personalului propriu  (didactic,  de cercetare şi administrativ),  al stabilirii structuri­lor organizatorice şi a relaţiilor de colaborare cu instituţii similare,  respectiv al adoptării bu­ge­tului şi administrării patrimoniului de care dispune.

 Art. 12.  Potrivit acestor competenţe decizionale,  conducerea In­stitutului adoptă hotărâri cu privire  la planurile de învăţământ şi la pro­gra­me­le analitice,  la cifrele de şcolarizare şi la modul de admite­re a candidaţilor.

Art. 13.  Conducerea instituţiei adoptă,  de asemenea,  decizii proprii cu privire la felul şi numărul specializărilor, la structura pe de­parta­mente şi facultăţi.

Art. 14. Autonomia universitară se concretizează şi în validarea conducerii departamentelor,  respectiv a facultăţii, a condu­cerii alese de către membrii comunităţilor academice de la aceste niveluri.

Art. 15. Conducerea Institutului stabileşte în mod autonom stra­te­gia cercetării ştiinţifice şi programul editării de carte ştiinţifică şi uni­versitară, participarea la manifestările ştiinţifice organizate pe cont pro­priu,  ori în colaborare cu alte instituţii academice din ţară şi din străi­nă­tate.  De asemenea, decide cu privire:  la relaţiile de colaborare cu alte institu­ţii de învăţământ superior şi de cercetare ştiinţifică; la criteriile de an­ga­jare şi de promovare a personalului didactic,  a celui de cercetare şi a ce­lui administrativ;  la modul de retribuire a personalului propriu, la criteriile de evaluare a activităţii acestuia şi la sis­temul de recompense şi sancţiuni;  la bugetul de venituri şi cheltuieli;  la progra­mul de inves­tiţii şi de dezvoltare a bazei materiale a  Institutului etc.

Cap. III.  STRUCTURILE  DE CONDUCERE

            Art. 16.   Organele de conducere ale  Fundaţiei  „Ştefan  Lupaşcu“  –  Institutul de  Studii Eu­ropene  din  Iaşi sunt:

(a)  Preşedintele  Institutului,  care este aceeaşi persoană cu cea a preşedintelui fondator;

(b)  Consiliul de  Administraţie;

(c)  Senatul şi  Biroul  Senatului.

            Art. 17.  Preşedintele  Fondator al  Institutului de  Studii  Europene  „Ştefan  Lupaşcu“  din  Iaşi este domnul profesor univer­si­tar doctor  Petru  IOAN,  membru al  Centrului de  Studii şi  Cerce­tări  Trans­disciplinare  (Paris) şi  Preşedinte  Executiv al  Fundaţiei  Inter­na­ţionale  „Ştefan  Lupaşcu“  pentru  Ştiinţă şi  Cultură.

Art. 18.   Durata mandatelor şi limitele de vârstă ale cadrelor didactice sunt stabilite de  Senatul  Institutului, în conformitate cu pre­vederile  Legii nr.  480,  din  2005.

Senatul

            Art. 19.   Senatul reprezintă forul de conducere al  Fundaţiei  „Şte­fan  Lupaşcu“  –  Institutul de  Studii  Europene din  Iaşi şi este alcătuit din  11 - 19 membri,  respectiv:  preşedintele  Institutului,  rectorul,  secretarul ştiinţific al sena­tului,  directorul general administrativ,  decanul facultăţii şi şefii de ca­tedră,  alţi membri reprezentând catedrele didactice şi studenţi,  facultatea fiind reprezentată proporţional cu numă­rul cadrelor didactice.  în acest număr intră, ca membri, şi reprezentanţi ai studenţilor,  în proporţie de  1 / 4, conform prevederilor  Legii  învăţământului.

            Art. 20.   Hotărârile  Senatului se adoptă de majoritatea mem­brilor prezenţi la şedinţele de senat, cu condiţia ca numărul acestora să reprezinte cel puţin  2 / 3 din totalul membrilor.

Art. 21.   Activitatea organelor de conducere se desfăşoară  în conformitate cu prevederile  CARTEI  şi a regulamentelor de funcţio­nare adoptate de structurile Institutului.

Art. 22.  Senatul Insitutului are următoarele atribuţii:

(a)  elaborează strategia de dezvoltare a  Institutului şi pro­mo­vează politica de învăţământ, în consens cu cerinţele vieţii econo­mice şi social-culturale ale societăţii noastre; în acest scop, aprobă propu­nerile de înfiinţare sau de transformare a unor facultăţi şi spe­cializări;  modificările de structură vor ţine seama de posibilităţile de cuprindere ale bazei materiale şi de calitatea resurselor umane;

(b)  validează alegerea  Consiliului facultăţii,  a decanului şi a secretarului ştiinţific al  Consiliului;

            (c)  aprobă cifrele de şcolarizare pentru anul  I de studiu;

(d)  aprobă strategiile de specializare şi deplasarea în străi­nă­tate a membrilor comunităţii academice pentru participarea la congre­se, conferinţe şi alte manifestări ştiinţifice şi culturale;

(e)  stabileşte componenţa delegaţiilor care se deplasează peste hotare  în vederea stabilirii unor relaţii de cooperare cu alte univer­si­tăţi şi analizează rezultatele acestor demersuri;

            (f)  aprobă structura bugetului Institutului, în funcţie de numărul studenţilor şi de costurile medii anuale pe student,  proiectul de venituri şi cheltuieli pentru următorul an universitar, pre­cum şi sumele alocate pentru investiţii;

(g) analizează şi aprobă temele şi programele de cercetare pro­puse de catedre şi însuşite de  Consiliul  Facultăţii;

             (h)  validează rezultatele comisiilor pentru ocuparea posturilor de pre­­paratori,  asistenţi şi lectori universitari şi avizează rezultatele concursu­ri­lor pentru conferenţiari şi profesori,  care urmează a fi aprobate de  Consiliul  Naţional de  Atestare a  Titlurilor,  Diplomelor şi  Certificatelor  Universita­re;

(i)  stabileşte cuantumul taxelor universitare;        

(j)  conferă,  la propunerea catedrelor şi a  Consiliului facultăţii,  ca­litatea de profesor universitar consultant,  profesorilor pensionari cu me­rite didactice şi ştiinţifice recunoscute şi apreciate de comunitatea academică, sau prelungirea de activitate a cadrelor didactice universitare cu peste  65  de ani.

Art. 23.  Senatul îşi constituie  Comisii pe probleme, formate din membrii Senatului, în care pot fi cooptaţi şi alţi membri ai comu­ni­tăţii academice.  Comisiile vor fi mandatate  să studieze şi să  pro­pu­nă  Senatului,  sau  Biroului acestuia,  soluţii în ceea ce priveşte re­zol­­varea problemelor specifice ale activităţii universitare.

Art. 24.  Senatul examinează,  din doi în doi ani,  prin comisia spe­cializată în evaluarea academică, diferitele structuri şi forme de studii  (spe­cializări, planuri de învăţământ, unităţi de cercetare etc.), precum şi orien­tarea cercetărilor sub aspectul racordării lor la înnoirile din sfera ştiin­ţei,  a artei şi filosofiei,  ori la schimbările de pe piaţa muncii superior calificate.

Art. 25.  Senatul aprobă sancţiunile propuse de Consiliul facul­tă­ţii, în cazul încălcării principiilor codului deontologic academic, care pot merge până la excluderea din comunitatea universitară.

Art.  26.  Senatul întocmeşte anual  „Raportul asupra stării  Insti­tutului“,  pe care îl dezbate în şedinţă de  Senat şi îl face cu­nos­cut, prin afişare,  comunităţii academice.

Art. 27.  Senatul adoptă  CARTA  Institutului  şi hotărăşte asu­pra modificării acesteia, în conformitatea cu prevederile legale.

Art. 28.  Senatul se întruneşte trimestrial,  sau de câte ori este ne­voie, fiind convocat din iniţiativa  Preşedintelui  Institutului, a  Recto­ru­lui,  ori la cererea a  1 / 3 din totalul membrilor săi.

Art. 29.  Şedinţele Senatului au loc în prezenţa a  2 / 3  din tota­lul membrilor săi, iar hotărârile se adoptă  cu majoritate de voturi.

Art. 30.  Activitatea curentă între întrunirile Senatului este coor­donată de către Biroul Senatului, alcătuit din: rector, secretarul ştiinţific, directorul administrativ general şi decan.

Art. 31.  Biroul Senatului aplică hotărârile  Senatului, adoptă de­cizii în probleme curente,  în intervalul dintre şedinţele  Senatului,  pe baza horărârii acestuia, exercită atribuţii specifice, conferite de regu­lamentele în vigoare.  Biroul  Senatului se întruneşte săptămânal. De­ci­ziile în  Biroul  Senatului se iau cu majoritate simplă.

Preşedintele  INSTITUTULUI

Art. 32.  Preşedintele  Fundaţiei  „Şte­fan Lupaşcu“  –  Institu­tul de  Studii  Europene din  Iaşi este fondatorul acestuia.

Art. 33.  Preşedintele  Institului are următoarele atribuţii:

(a)  numeşte,  prin ordin,  Rectorul ales de  Senatul  Institutului, pe baza propunerii  Adunării  Generale a cadrelor didactice;

(b)  prezidează lucrările  Senatului convocat din proprie ini­ţiativă,  sau pe cele la care este invitat;

(c)  este ordonator principal de credite,  angajând,  prin sem­nă­tura sa,  financiar şi juridic,  instituţia;

(d) coordonează problemele financiare şi de personal,  facând parte,  de drept,  din  Senatul  Universităţii;

(e) coordonează întreaga activitate ce se desfăşoară în Institut; în cazuri excepţionale (decese, demisii etc.) preşedintele va prelua şi sarcinile ce revin  Rectorului;

(f) poate iniţia şi semna acordurile de cooperare cu alte insti­tuţii, din ţară sau din străinătate, utilizând în acest scop  ştampila ins­ti­tuţiei, în conformitate cu prevederile legale;

(g) îndeplineşte orice alte atribuţii menite să consolideze situaţia materială şi financiară a instituţiei, precum şi prestigiul acesteia.

            Art. 34.  Preşedintele  Institutului poate angaja consilieri şi ex­perţi,  pentru a fi sprijinit în activitatea sa.  în exercitarea mandatului său,  Preşe­din­tele  Institutului emite ordine, ce reprezintă acte legale cu putere executorie.

Rectorul

Art. 35. Rectorul este ales de  Senatul  Institutului,  pe baza pro­punerii  Adunării  Generale a cadrelor didactice, pentru un mandat de  4 ani, şi este confirmat prin  Ordinul  Preşedintelui  Institutului.  Rec­torul este preşedintele  Senatului şi al  Biroului acestuia şi con­du­ce ac­tivitatea didactică şi ştiinţifică a instituţiei.

Art. 36.  Rectorul reprezintă  Fundaţia  „Şte­fan Lupaşcu“  –  Institutul de  Studii  Europene din  Iaşi în relaţiile cu  Ministerul  Edu­caţiei şi  Cercetării,  în  Consiliul  Na­ţional al  Rectorilor şi în rapor­turile cu administraţia centrală şi locală.

            Art. 37.  în situaţii de excepţie,  Rectorul poate adopta decizii fără consultarea membrilor  Senatului,  având obligaţia de a supune deci­zia apro­bării  Senatului,  la prima întrunire a acestuia.

Secretarul ştiinţific

Art. 38.  Secretarul ştiinţific îndeplineşte sarcinile care îi sunt încre­din­ţate de  Rector şi asigură funcţionarea statutară a  Senatului şi a  Biroului  Senatului.  De asemenea,  Secretarul  Ştiinţific al  Se­natu­lui are următoarele atribuţii:

(a) coordonează programarea şi desfăşurarea activităţii de cercetare ştiinţifică din  Institut, a manifestărilor ştiinţifice interne şi internaţionale, a sesiunilor de comunicări, a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice vacante, răspunde de modul de organizare a tuturor formelor de perfecţionare şi de promovare profesională universitară şi postuniversitară;

FACULTATEA

Art. 39.  Facultatea reprezintă unitatea funcţională cuprinzând per­sonal didactic,  de cercetare,  studenţi şi personalul de secretariat.

Facultatea este formată din specializări, catedre, laboratoare şi unităţi de cercetare.  înfiinţarea sau desfiinţarea unei facultăţi sau spe­cializări se face la propunerea  Senatului, urmând procedura de autoe­valuare şi acreditare prevăzută de lege.

Facultatea este condusă de  Consiliul facultăţii şi de către decan.

Consiliul facultăţii

            Art. 40.  Consiliul  Facultăţii este ales, în conformitate cu pre­vederile  Legii  învăţământului, de către adunarea generală a cadrelor didactice din  Facultate, pentru un mandat de  4 ani.

            Art. 41.  Consiliul  Facultăţii are următoarele atribuţii:

            (a)  propune înfiinţarea şi desfiinţarea de catedre, departa­men­te şi direcţii de specializare;

            (b) avizează planurile de învăţământ ale specializărilor propuse de catedre, sub aspectul racordării lor la standardele naţionale şi europene;

            (c) supune, spre aprobare,  Senatului  Institutului, cifrele de şco­lari­zare propuse de catedre şi fundamentate pe baza studiilor de prognoză;

            (d) aprobă statele de funcţiuni ale catedrelor şi scoaterea la concurs a posturilor didactice vacante.  Decanul şi şefii de catedră sunt răspunzători pentru întocmirea corectă a formaţiilor de studiu şi a statelor de funcţii;

            (e) aprobă metodologiile propuse de catedre cu privire la: con­cur­surile de admitere, formele de susţinere a examenelor (scris sau oral), se­siunile de examene, concursurile pentru ocuparea posturilor didactice;

(f) întocmeşte planul de buget al facultăţii,  la propunerea catedrelor;

(g)  prezintă  Senatului, semestrial, situaţia execuţiei financia­re

asupra propriului buget;

            (h) stabileşte criteriile şi condiţiile de înscriere la a doua spe­cializare a absolvenţilor cu diplomă de licenţă;

            (i)  evaluează periodic activitatea didactică şi de cercetare ştiinţi­fi­că a corpului profesoral şi întocmeşte rapoartele necesare în vederea eva­luă­rii academice şi acreditării specializărilor de către A.R.A.C.I.S.;

            (j)  adoptă măsuri în vederea adaptării conţinutului pregătirii stu­denţilor la nevoile resimţite pe piaţa muncii calificate şi pentru adecvarea formelor de transmitere a cunoştinţelor  (predare, seminarizare, studiu in­dividual, instruire practică etc.)  la condiţiile de performanţă;

            (k) stabileşte criteriile şi standardele de calitate, precum şi evaluarea periodică a activităţii didactice şi ştiinţifice a personalului didactic şi de cercetare;

            (l)  analizează prestaţia academică a cadrelor didactice,  iar,  pe baza propunerilor  Comisiei de specialitate desemnate în acest scop,  propune decizii în acord cu  Statutul cadrelor; 

(m)  stabileşte relaţii de cooperare cu structuri de învăţământ superior şi de cercetare similare şi relaţii internaţionale pe plan ştiinţific.

            Art. 42.  Consiliul facultăţii aplică hotărârile proprii şi pe cele ale  Senatului  Universităţii.  El se întruneşte trimestrial.

            Hotărârile  Consiliului se iau cu majoritatea celor prezenţi, dacă nu­mărul acestora reprezintă  2 / 3 din totalul membrilor  Con­si­liului. Votul este se­cret în cazul alegerilor, aprobării şi avizării rezul­tatelor concursurilor de ocu­pa­re a posturilor didactice şi în oricare alte situaţii stabilite de către  Consiliu.

Organismul executiv al  Consiliului facultăţii este  Biroul  Con­siliului facultăţii, format din  Decan,  Secretarul ştiinţific al  Consiliului şi reprezentanţii studenţilor.

CATEDRA

            Art. 43.  Catedra este unitatea structurală de bază a facultăţii. Cate­dra cuprinde personalul didactic şi, după specificul ei, personal de cercetare şi auxiliar, dintr-o disciplină sau dintr-o familie de discipline ştiinţifice.

            Art. 44.  Catedra este condusă de şeful de catedră, ales pe o pe­rioadă de  4 ani,  în condiţiile prezentei  CARTE.  Mandatul lui poate fi reânnoit conform  Legii  învăţământului.  Şeful catedrei face parte de drept din  Consiliul facultăţii.

          Art. 45.  Catedra are următoarele atribuţii:

(a) elaborează, prin titularii de discipline, programele analitice pe care le actualizează în raport cu literatura de specialitate nou apărută;

(b) întocmeşte statele de funcţiuni şi asigură acoperirea postu­rilor va­cante cu cadre asociate sau în sistem  „plata cu ora“  sau cumul. Numirea ca suplinitor presupune o activitate didactico-ştiinţifică la nivelul postului suplinit;

(c)  organizează activitatea didactică şi de cercetare ştiinţifică;

(d) elaborează planul de învăţământ al specializării,  în con­cor­dan­­ţă cu reglementările în vigoare;  planurile de învăţământ cărora li se

aduc modificări de structură se aplică începând cu anul  I de studiu;

(e) propune consiliului facultăţii posturile didactice care urmează a fi scoase la concurs, pentru a fi ocupate cu titulari, şi organizează concursul;

(f) se implică direct în acoperirea posturilor vacante cu cadre a căror calificare şi prestaţie academică trebuie să corespundă nor­me­lor stabilite de  A.R.A.C.I.S.;

(g) propune acordări de burse şi trimiteri la specializări ştiinţifi­ce, doctorate etc. în alte universităţi din ţară şi din străinătate;

(h) colaborează la editarea Analelor Institutului; analizează cursurile, manualele cu finalitate didactică şi propune multiplicarea lor;

(i) propune bibliotecii facultăţii achiziţionarea de carte universi­tară şi carte ştiinţifică, în vederea optimizării procesului didactic de specialitate;

(j) propune acordarea de titluri onorifice şi ştiinţifice unor per­so­nalităţi cu realizări deosebite în domeniul didactico-ştiinţific din Institut şi din afara acestuia, cu merite recunoscute faţă de Institut;

(k) stabileşte modalităţile de admitere pentru anii  I  de studiu;

(l) efectuează periodic analize de cursuri şi de seminarii;   

(m) organizează manifestări ştiinţifice (mese rotunde, sesiuni de comunicări), cu pariticipare internă şi internaţională;

(n) elaborează,  la sfârşitul anului calendaristic,  un raport de pres­ta­ţie academică, bazat pe studiile, referatele, publicaţiile ştiinţifice, con­trac­tele şi prestările de servicii, din anul care se încheie, ale fiecărui cadru di­dactic.  Raportul se remite decanului până la  15 ianuarie anul următor.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

Art. 46.  Consiliul de administraţie este format din membri  ex  officio,  Preşedintele  Institutului, rector, directorul general ad­mi­nistrativ, secretarul ştiinţific al  Senatului, decanul facultăţii, şefii de ca­te­dră şi ai compartimentelor funcţionale.  Când este cazul,  vor fi invitaţi şi re­prezentanţi ai studenţilor - din rândul celor care sunt membri ai  Senatului.

Art. 47.  Durata mandatului membrilor  Consiliului de  Admi­nistraţie este de  4 ani.  Mandatul lor este reânnoibil.

Art. 48.  Preşedintele  Institutului este preşedinte de drept al  Consiliului de  Administraţie.

Art. 49.  Consiliul de  Administraţie se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este nevoie,  la iniţiativa preşedintelui  Institutului,  înde­pli­­nind următoarele activităţi:

(a)  stabileşte bugetul de venituri şi cheltuieli şi urmăreşte exe­cuţia acestuia;

(b)  asigură manageriatul resurselor instituţiei;

(c) stabileşte necesităţile financiare şi taxele de şcolarizare;

             (d) elaborează planul strategic de dezvoltare a bazei materiale a  Institutului.

Art. 50.  Biroul permanent al  Consiliului de  Administraţie este alcătuit din:  Preşedintele  Institutului,  rector,  secre­tarul ştiinţific al  Senatului,  directorul general administrativ şi conta­bilul şef. Acest organ exercită atribuţiile  Consiliului de administraţie în pe­rioadele dintre şedinţele  Consiliului.

 Cap. IV. METODOLOGIA  ALEGERII 
ORGANELOR  DE  CONDUCERE

Art. 51.  Organele de conducere din structura Institutului sunt: rec­tor, director general administrativ, secretar ştiinţific al Senatului, decan, secretar ştiinţific al  Consiliului facultăţii, şefii de catedre.

Art. 52.  Alegerile la toate nivelurile se desfăşoară pe baza prin­ci­piilor şi a normelor de reprezentare stabilite în prezenta  CARTĂ.

Art. 53.  Toţi membrii titulari ai comunităţii academice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în structurile de conducere autorizate sau acreditate.

Art. 54.  O persoană poate ocupa funcţia de rector sau decan timp de cel mult două mandate.  Durata mandatului este de  4  ani.

Art. 55.  Alegerile se fac pe bază de vot direct şi secret.  Fie­care  membru are dreptul  la un singur vot.

Art. 56.  Se declară aleşi în organele de conducere, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi  „Pentru“, candidaţii care au obţinut cel puţin jumătate plus unu din totalul voturilor membrilor prezenţi, cu condiţia îndeplinirii cvorumului de  2 / 3 din numărul acestora.

Art. 57.  în cazul când nici unul dintre candidaţi la o funcţie nu întruneşte majoritatea, la următorul tur de scrutin participă candidaţii si­tuaţi pe primele două  locuri.  Dacă pe lista de candidaţi este o singură persoană şi acesta nu întruneşte majoritatea,  nici la al doilea tur de scru­tin,  şedinţa se reprogramează după cel târziu trei zile calendaristice.

Art. 58.  Şedinţa de alegeri la nivelul catedrei,  Consiliului facul­tă­ţii,  Senatului este condusă de decanul de vârstă al celor prezenţi, care va pre­zenta membrilor adunării metodologia de alegere a organelor de conducere.

Art. 59.  Norma de reprezentare în  Consiliul facultăţii şi în  Se­­natul  Institutului este de:  maxi­mum  11,  în cazul unui efectiv de până la  50 de cadre didactice;  între  11 şi  17,  în cazul unui efectiv de peste  50 de cadre didactice;

(a)  numărul efectiv de membri ai organelor respective se sta­bileşte de către  Senatul în exerciţiu;

(b)  numărul cadrelor didactice care reprezintă catedra în  Con­siliul facultăţii şi facultatea în  Senat se determină în mod proporţio­nal cu numărul real al cadrelor didactice.

Art. 60.  Fac parte de drept din  Consiliul facultăţii: şefii de catedră,  iar din  Senat,  Preşedintele  Institutului,  decanul facultăţii şi directorul general administrativ.

Art. 61.  Numărul reprezentanţilor studenţilor în  Consiliul fa­cultăţii şi în  Senat este,  potrivit  Legii  învăţământului,  de  25 %  din numărul total al membrilor acestor structuri.  Ei sunt desemnaţi de comunitatea studenţilor din facultate.

Alegerile  la  nivelul  catedrei

            Art. 62.  Alegerea şefului de catedră se face de către cadrele di­dactice cuprinse în statul de funcţiuni din anul universitar în cursul căruia au loc alegerile.

            Art. 63.  Persoanele propuse pentru funcţia de şef de catedră de către membrii catedrei, cât şi cele care îşi exprimă opţiunea de a candida,  trebuie să fie profesori sau conferenţiari, să aibă experienţă în organizarea activităţilor didactice şi de cercetare, o prestaţie ştiinţifică recunoscută şi apreciată, precum şi calităţi manageriale. Prin excepţie de la prevederile pre­zentei  CARTE, pentru specializările autorizate provizoriu, funcţia de şef de catedră poate fi ocupată, temporar şi de cadre didactice titulare cu func­­ţie didactică de lector universitar, având,  însă,  titlul ştiinţific de doctor.

            Art. 64.  Candidaţii vor prezenta, în şedinţa de alegeri,  „Curri­­culum  vitae“  şi  „Programul propriu“  cu principalele obiective pro­puse în mandatul pentru care candidează.

            Art. 65.  La şedinţa de alegeri, şeful de catedră al cărui mandat expiră va prezenta o informare asupra activităţii depuse în funcţia deţinu­tă, precum şi metodologia alegerii organelor de conducere.

Alegerile  la  nivelul  facultăţii

Art. 66.  Decanul care îşi încheie mandatul informează noul Con­siliu al facultăţii asupra activităţii desfăşurate de vechiul  Consiliu,  de către decan şi secretarul ştiinţific şi prezintă modul de desfăşurare a alegerilor şi lista noului consiliu.

            Art. 67.  Alegerea decanului şi a secretarului-şti­in­­ţific al consi­liului se fac prin procedura de vot secret stabilită în prezenta  CARTĂ, pentru fiecare funcţie în parte.

            Art. 68.  Pentru funcţia de decan şi de secretar şti­in­ţific pot candida profesorii şi conferenţiarii cu activitate didactică şi ştiinţifică recunoscută şi cu calităţi manageriale evidente.

            Art. 69.  Persoanele doritoare să candideze, ca şi cei care vor fi propuşi de membrii Consiliului facultăţii pentru funcţiile respective, vor depune la decanatul facultăţii,  cu  3 zile lucrătoare înainte de data alegerilor următoarele documente:  (a)  curriculum  vitae,  (b)  strate­gia cu obiectivele pe care şi le propun să le realizeze în perioada man­datului pentru care candidează.  Candidatul la această funcţie trebuie să fi fost ales membru al  Consiliului facultăţii.

ALEGERILE  LA  NIVELUL  SENATULUI

            Art. 70.  Senatul se constituie din reprezentanţii propuşi de  Con­si­­liul facultăţii,  aleşi prin vot direct de către  Consiliul facultăţii.

            Art. 71.  Senatul alege, prin vot secret,  Rectorul  Universită­ţii şi secretarul ştiinţific al  Senatului.

            Art. 72.  în şedinţa de constituire a noului  Senat,  Rectorul ca­re îşi încheie mandatul va prezenta un raport asupra activităţii depuse de vechiul  Senat, precum şi asupra modului de îndeplinire a man­da­tului de către rector şi secretarul ştiinţific.

            Art. 73.  Persoanele care candidează pentru funcţia de  Rector trebuie să aibă gradul didactic de  profesor sau de conferenţiar,  şi să fie membri ai  Senatului nou ales,  să aibă o prestaţie academică pe plan naţional şi internaţional şi autoritate morală necontestată.

            Art. 74.  Pentru funcţia de rector, candidaţii vor fi propuşi de con­siliul profesoral nou ales şi de către membrii noului  Senat.  Sunt ac­cep­tate şi candidaturi în nume propriu ale unor membri ai  Senatului.

            Art. 75.  Candidaţii sunt obligaţi să depună la rectoratul  Insti­tutului,  „Curriculum vitae“  şi  „Programul privind strategia de dezvoltare a  Institu­tu­lui în perioada mandatului“  cu cel puţin  15 zile  înainte de data alegerii  Rectorului. Acestea vor fi făcu­te publice,  prin afişarea la sediul  Senatului.

            Art. 76.  în şedinţa de alegeri, candidaţii vor răspunde la inter­pelările adresate de membrii  Senatului,  în legătură cu  Curriculum  vitae  şi cu modul cum înţeleg să-şi exercite mandatul.

            Art. 77.  Candidaţii vor fi înscrişi pe buletinele de vot în ordinea al­fabetică;  dacă unul dintre candidaţi întruneşte,  în primul tur de scrutin,  ma­joritatea absolută,  este considerat ales.  în caz contrar, se organizează al doi­lea tur de scrutin la care participă candidaţii clasaţi pe primele două locuri.

Alegerea  secretarului  ştiinţific

            Art. 78.  După alegerea noului  Rector, acesta face propuneri pentru secretarul ştiinţific al  Senatului, din rândul profesorilor şi con­ferenţiarilor.

Aceştia vor prezenta în faţa  Senatului un  „Curriculum vitae“.

            Art. 79.  Propunerea  Rectorului este supusă la vot membrilor  Se­na­­tului, cu aplicarea procedurii pentru celelalte alegeri.

REPREZENTAREA  STUDENŢILOR  îN 
STRUCTURILE  DE  CONDUCERE  ALE  UNIVERSITĂŢII

Art. 80.  Alegerea şi reprezentarea studenţilor în consiliul facul­tăţii şi în  Senatul  Universităţii reprezintă o procedură permanentă,  un instrument democratic ridicat la rang de exigenţă statutară.

Art. 81.  Alegerea studenţilor se face în a treia săptămână de la începerea anului universitar.

Art. 82.  Alegerea se desfăşoară în mod organizat,  la nivelul fie­cărui an de studiu,  cu participarea obligatorie a cadrului didactic în­drumător de an şi prin anunţarea cu o săptămână mai devreme,  de că­tre acesta,  a datei de desfăşurare.

Art. 83.  Cadrul didactic îndrumător de an prezintă scopul şi im­portanţa alegerii studenţilor în structurile de conducere, criteriile de alegere, dar nu se implică decizional în actul de alegere.

Art. 84.  Colectivul anului alege studenţii care să-l reprezinte în structurile de conducere după următoarele criterii: 

            (a)  studenţii propuşi trebuie să fie dintre cei cu cele mai bune rezultate la învăţătură şi bine integraţi în viaţa anului de studiu,  să cu­noască proble­mele activităţii studenţeşti şi să se bucure de aprecierea şi încrederea colegilor;

            (b)  distribuirea locurilor pe ani de studii să nu se facă me­ca­nic,  ci în raport cu specializările existente;

(c)  ponderea studenţilor aleşi în  Consiliu şi în  Senat să fie de  ¼  din efectivul membrilor celor două organisme de conducere;

            (d)  un student ales în  Consiliu de facultate poate fi ales şi în  Senat, după cum poate fi ales direct în  Senatul  Universităţii;

            (e)  studenţii pot desemna reprezentanţi în comisiile de asigu­rare a calităţii învăţământului,  la nivelul facultăţii,  unde pre­zen­ţa lor

are rol consultativ;

            (f) studenţii aleşi informează trimestrial colegii despre activitatea lor în structurile în care au fost aleşi;  informarea are lor la întâlnirile cu îndrumătorul anului sau cu prilejul altor activităţii comune;

(g) studenţii aleşi, care nu-şi îndeplinesc sarcinile de reprezen­tare asumate, pot fi înlocuiţi la propunerea colectivului de an ori a în­drumătorului din partea cadrelor didactice.

Cap. V.  ACTIVITATEA  de  cercetare  ştiinţifică

Art. 85.  Cercetarea ştiinţifică este una dintre componentele im­por­­tante ale activităţii fiecărui cadru didactic din comunitatea academică a  Fundaţiei  „Ştefan  Lupaşcu“  –  Institutul de  Studii  Europene din  Iaşi.

Fundaţia  „Ştefan  Lupaşcu“  –  Institutul de  Studii  Europene din  Iaşi aplică standardele naţionale de evaluare a cercetării ştiinţi­fice, luând în consideraţie prezenţa în publicaţiile interne şi internaţio­nale, cărţile realizate, rezultatele obţinute şi prezenţa la manifestările ştiinţifice naţionale şi internaţionale.

Activitatea de cercetare ştiinţifică la nivelul instituţiei este organizată de  Departamentul  de  Cercetare  Ştiinţifică şi coordonată de  Rectorul  Universităţii.

Departamentul de  Cercetare  Ştiinţifică reuneşte cadre didac­tice şi cercetători şi studenţii şi  Institutului.

Cap. VI.  Comisia  pentru 
evaluarea  şi  asigurarea  calităţii

Art.  86.  Comisia este alcătuită din câte un cadru didactic,  re­prezen­tant al fie­cărei specializări şi din  1 - 2 studenţi.  Preşedintele  Comisiei este propus  Sena­tului de către  Rector, din rândul membrilor comisiei.  Pre­şedin­tele  Comisi­ei pentru evaluarea şi asigurarea calită­ţii este numit prin decizie emisă de că­tre  Rector.  Senatul adoptă  Re­gulamentul de funcţionare a comisiei.

Cap. VII.  Comisia  de  etică  universitară

Art.  87.  Comisia de etică este formată din câte un reprezen­tant al fiecărei catedre, desemnat de către  Consiliul facultăţii, un reprezentant al studenţilor şi reprezentantul compartimentului juridic al  Universităţii.

Senatul aprobă, prin hotărâre, componenţa nominală a  Comisiei şi  Codul de etică universitară.

Cap. VIII.  DISPOZIŢII  FINALE

Art.  88.  Carta  institutului  de  studii  europene  „şte­fan  lu­paşcu” - iaşi se adoptă de către  Senat,  cu o majoritate de două treimi din numărul total de voturi.

Art.  89.  Modificarea  Cartei se poate iniţia la propunerea a cel puţin o treime din membrii  Senatului.

Adoptată  în  şedinţa  Senatului

fundaţiei  „ştefan  lupaşcu“  –  institutul 
de  studii  europene  din  iaşi, 
din  luna  martie  2007, 
şi  actualizată  în  septembrie  2009

Membrii  Senatului:

          1.    prof. univ. dr.  Petru  Ioan  –  Preşedinte

          2.    prof. univ. dr.  Elena  Ştirbu  –  Rector

          3.    prof. univ. dr.  Cristina-Maria  Stoica  –  Decan

          4.    prof. univ. dr.  Neculai  Bobică

          5.    prof. univ. dr.  Valentin  Soroceanu

          6.    prof. univ. dr.  Elena  Puha  –  Şef  al  Departamentului  de  Cercetare

          7.    conf. univ. dr.  Gabriel  Asandului  –  Şeful Catedrei de Ştiinţe Administrative

          8.    prof. univ. dr.  Gheorghe  Macovei  –  Şeful  Catedrei  de  Ştiinţe  Economice

          9.    conf. univ. dr.  Mihai  Nitu  –  Cancelar  al  Senatului

        10.  lect. drd.  Carmen-Mihaela  Nechita

        11.  prof.  Laura  Ioan  –  Consilier

        12.  student  Ilie  Cojocaru  –  Administraţie  publică,  anul  III

        13.  student  Bogdan  Guriţă  –  Management,  anul  II

Comisia  de  evaluare  şi  asigurare  a  calităţii

1.  prof. univ. dr.  Gheorghe  Macovei  –  preşedinte

2.  conf. univ. dr.  Mihai  Nitu  –  membru

3.  conf. univ. dr.  Gabriela  Lupşan  –  membru

4.  Constantin Humă  –  membru,  reprezentant al angajatorilor,  director executiv

 în cadrul Direcţiei  Organizare,  Resurse  Umane,   Informatizare  Consiliul  Judeţean  Iaşi

5. Ilie  Cojocaru,  student  anul  III,  Administraţie  publică  –  membru

Comisia  de  etică

1.  prof. univ. dr.  Gheorghe  Macovei  –  preşedinte

2.  conf. univ. dr.  Gabriel  Asandului

3.  jurist dr.  Toader  Toma

4.  student   Bogdan  Guriţă,  Management,  anul  II